Istoricul localităţii

Situată în partea de nord a judeţului Dâmboviţa, pe cursul râului Ialomiţa, în apropiere de Pucioasa, comuna Brăneşti are în componenţa sa două sate: Brăneşti şi Priboiu. Se ajunge uşor cu maşina pe DN71, la 20km de Târgovişte şi la 40km de Sinaia.
Brăneşti este o comună cu un istoric şi o evoluţie extrem de interesante. Brăneştiul este atestat din vremea basarabilor, secolul XIV, există documente care atestă că un boier Dragomir avea moşie în Braneşti. Aici n-au fast iobagi, au fast moşneni - oameni liberi. Poate de aceea zona are un puternic accent liberal.Comuna Braneşti are doua sate, Braneşti şi Priboiu, 4250 locuitori în total, pe aproape 2000 ha. Are o istorie interesantă care a lăsat urme în prezenţa noastră de azi. Seamănă cu istoria României. Basarabia noastra se numea satul Scarlenta, langă Pucioasa. A fast bun, ni s-a luat. Până în 1955 eram comuna Brăneşti cu 3 sate. Apoi, Scarlenta s-a luat.
 
Din iniţiativa boierului Stan Rizescu s-a înfiinţat prima ţesătorie de bumbac în 1885. Primul război mecanic de facut bumbac şi prima filatură de in şi cânepă. Aceasta iniţiativă naştea industria românească. Naşterea unei industrii care în războaiele mondiale a furnizat materiale şi uniforme pentru oştirea română. Se ştia peste tot de Brăneşti. Dacă a fast industrie a fost şi baie publică, şi cinematograf - al doilea după Bucureşti, şi Scoala nouă şi chiar o bancă. La inaugurarea Scolii noi au fost in 1909 regele Carol I cu ministrul educaţiei Spiru Haret şi marele George Enescu. Personalităţile ţării au vizitat Braneştii.
In 1955, comuniştii au rupt Scarlenta impreuna cu Intreprinderile Bucegi şi Trainica făcute de familia Rizescu şi le-au mutat la Pucioasa. Apoi Braneşti a devenit comună impreună cu Vulcana - Pandele. S-a rupt in 2002 şi s-a reformat comuna Braneşti, pe baza unui protocol in care s-a specificat că " cele două comune vor reveni la graniţele istorice, altfel Hotărârea devine nulă ".
De-a lungul timpului comuna a suferit modificări de suprafaţă şi componenţă administrativ-teritorială. Până în 1955 era compusă din trei sate: Brăneşti, Scârlenţa şi Priboiu. Noua administraţie a rupt localitatea alipind Scârlenţa la Pucioasa şi alăturând Brăneştilor satul Vulcana Pandele. În anul 2002 comuna avea 9245 de locuitori şi cuprindea satele Brâneşti, Priboiu şi Vulcana Pandele. În urma unei hotărâri de guvern din anul 2002, comuna s-a divizat astfel că, din ea mai fac parte doar satele Brâneşti si Priboiu, având 4261 locuitori pe o suprafaţă de 1795 ha.
 
Numele localităţii Brâneşti este menţionat in scris pentru prima dată la 28 martie 1451 cu ocazia donării intregii averi de către Radu către mănăstirea din Deal. Printre cei 17 martori care au luat parte la această donaţie a fost consemnat şi Dragomir din Brâneşti.
În perioada evului mediu, comuna era locuită de moşneni (oameni liberi) care se ocupau in special cu agricultura, vărăria, zidăria, dulgheria, fierăria, ţesutul, comerţul cu fructe, cereale, animate etc.
Participarea brâneştenilor la cele două războaie a fost insoţită de pierderi umane dar şi de ajutor material: alimente, textile, uniforme etc. Celor cazuţi în luptă le-au fost ridicate un monument aflat langă primărie şi o piatră memorială în incinta bisericii "Buna Vestire ". Piatra comemorativă a fost realizată cu ajutorul lui Ion Mihăilescu.